NATURA

Obiective turistice si drumetii de o zi in locuri pitoresti din Muntii Apuseni: Țara Moților, Ribita, Cheile Ribicioarei, Bulzestii de sus, Dumbrava, Buces, Reț, Podul Grohotului, Cetatile Pomorului, Platoul Carstic Lumea pierduta, Peștera Urșilor, Peștera Scărișoara, Peștera Meziad, Peștera Vântului, Peștera Poarta Zmeilor, Peștera Huda lui Papară, Cascada Șipote, Cascada Ciucaș, Vânătările Ponorului, , Lacul Fântânele, Lacul Tarnița, Lacul Someșul Cald, Cheile Turzii, Cheile Turului, Cheile Borzești, Cheile Vălișoarei, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Poșăgii, Cheile Râmețului, Rezervația Padiș, Laricetul de la Vidolm, Cetățile Ponorului, Măgura Priei, Poiana Ponor, Scărița-Belioara; Arieșeni, Avram Iancu, Alba, Serbarile nationale anuale Avram Iancu de la Tebea, Cascada Pătrăhăițești, Cascada Pișoaia, Cascada Vîrciorog, Casa Memorială Avram Iancu, Casa Memorială Horea, Cheile Ampoiței, Cheile Gălzii, Cheile Ordăncușii, Cheile Mîndruțului, Cheile Turzii, Cheile Vălișoarei, Dealul cu Melci, Peștera Căput, Peștera Coiba Mare, Peștera Focul Viu, Peștera Poarta lui Ionele, Peștera Scărișoara, Peștera Urșilor, Peștera Vîrtop, Serbările Zăpezii Arieșeni, Târgul de fete de pe Muntele Găina, Vidra

foto: Dana Tisu

video: Dana Tisu

foto: Dana Tisu

Parcul Natural Apuseni. Distanta Tebea – Parcul National Apuseni intrarea din Albac, jud. Alba este de 75 km.

Parcul Natural Apuseni reprezintă una dintre cele mai frumoase zone turistice din România. Este situat în vestul țării noastre, în partea central-nord-vestică a Munților Apuseni, pe teritoriul administrativ a trei județe (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%).

video: Dana Tisu, Muntii Apuseni, 15 km de Tebea, Bulzesti/Buces/Ret

Foto: Dana Tisu, zona sat Ret, Buces-Vulcan, Apuseni

Zona a fost vizitată și studiată încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, continuând să surprindă călătorul cu peisaje de vis, trasee pline de aventură și obiective turistice unice și valoroase. Cele mai vechi trasee turistice din zona actualului Parc Natural Apuseni datează încă de prin anii 1900. În octombrie 2009, Parcul Natural Apuseni a fost premiat ca destinație turistică de excelență în cadrul Galei Premiilor EDEN (European Destinations of Excellence) de la Bruxelles.

Obiective turistice în Parcul Natural Apuseni sau, cu alte cuvinte, ce să vizitezi?

Șesul Padiș & Cabana Padiș

Un veritabil platou carstic, aproape plan, Șesul Padiș încântă ochiul cu numeroasele doline, unele cu lacuri, altele cu molizi. Pe aici, se drenează apele de precipitații, ce ies apoi prin Izbucul Ponor sau în Valea Boga. Șesul Padiș este delimitat de Muntele Măgura Vânătă (N), Muntele Boghii (V), Vf. Biserica Moțului (E) și câteva culmi joase (S).

Peștera Padiș se află în partea nordică a șesului. În partea estică, Valea Trânghiești și Valea Gârjoaba fragmentează șesul. Între cele două văi, găsim platoul pe care se află și Cabana Padiș. Zona este dominată de Vf. Biserica Moțului (1458 m). Vârful montan este un punct de belvedere deosebit! Te poți bucura de frumoase priveliști asupra întregului platou Padiș. Poți admira de aici versantul împădurit al Muntelui Măgura Vânătă, „zidul” Cârligate – Piatra Arsă sau, înspre est, Vf. Călineasa, Platoul Scărișoara, Platoul Lumea Pierdută, Masivul Biharia (Vf. Curcubăta Mare – 1848 m).

Peștera Urșilor

Impresionantă datorită aglomerărilor de formațiuni speologice, Peștera Urșilor este faimoasă datorită numeroaselor resturi fosile ale ursului de cavernă (specie dispărută de peste 15 000 de ani!). Galerii: Galeria Oaselor (sau Galeria Urșilor), Galeria Emil Racoviță, Galeria Lumânărilor și Galeria Științifică.

Program: Marți – Duminică: 10:00 – 17:00 (Luni este închis)
Durata vizitei: aprox. 45 de minute, în grup de minim 3 persoane, cu ghid.
Tarife: 20 lei/adult, 10 lei/copil.

Peștera Ghețarul Scărișoara

Aceasta adăpostește cel mai mare ghețar din România, în Sala Mare aflându-se un impresionant bloc de gheață vechi de aproape 4000 de ani! Peștera impresionează și prin avenul care se deschide în pădurea aflată la marginea platoului. O lume feerică, din vremuri îndepărtate, ni se dezvăluie pe măsură ce coborâm trepte care duc la portalul de intrare în peșteră…

Dificultate: foarte mică | Durată vizită: 45 min | Program Lu-Sâ: 10:00 – 18:00, Du: 10:00 – 17:00 | Contact: +40 742 010 347, +40 740 894 996.

Măgura Vânătă

Creasta Măgura Vânătă oferă impresionante priveliști înspre tot Parcul Natural Apuseni: înspre Padiș, Muntele Țapu cu Groapa Ruginoasă, Masivul Biharia cu vârful Curcubata Mare, Vf. Cârligate, Șaua Cumpănățelul și creasta spre piramida Muntelui Vlădeasa, poienile Cuciulata, Piatra Arsă și Onceasa, Valea Someșului.

Ghețarul de la Vârtop

Peștera Ghețarul de la Vârtop mai este cunoscută și ca Peștera Minunată, o denumire ce-i face cinste. Peștera se află în comuna Arieșeni, județul Alba, în apropiere de cătunul Casa de Piatră și este inclusă în Parcul Natural Apuseni.

În anul 1974, cercetătorii de la Institutul de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca au descoperit în peștera Ghețarul de la Vârtop trei urme de hominid. Din păcate, două dintre urme au fost furate din peșteră la scurt timp de la descoperire. În urma studierii urmei rămase, s-a stabilit că vechimea acesteia este de cel puțin 62.000 de ani, fapt ce sugerează că ar fi aparținut omului de Neanderthal.

Program de vizitare: în sezonul turistic (15 iunie – 1 septembrie) zilnic între orele 10:00 – 18:00. În afara sezonului turistic, vizitarea peșterii se face doar în weekend, cu programare telefonică în prealabil.
Ghizi: Vasile Gligor ( 0766 016 482) și Cosmin Dobra ( 0766 445 980).

Tarif: 10 lei / persoană.
Durata vizitei: aprox. 30 minute.

Valea Sighiștelului

Valea adăpostește peste 200 de peșteri, zona având cel mai mare potențial de endocarstificare din țară. Peșteri în Valea Sighiștelului: Peștera Corbasca, Peștera Coliboaia, Peștera din Dealul Secăturii, Peștera Măgura.

Valea Gârda Seacă

Principalele formațiuni carstice din zonă sunt: Izbucul de Coliba Ghiobului, Peștera Șura, Peștera cu Apă de la Fața Bălăcenii, Izbucul Gura Apei, Peștera Coiba Mare (cu cel mai mare portal din țară – de 47 m înălțime și 74 m lățime). În preajma cătului Casa de Piatră, regăsim alte câteva peșteri remarcabile: Vârtop, Ghețarul de la Vârtop, Peștera Orbului, Oilor, Peștera de după Deluț.

Gârda sapă prin această vale impresionante chei, dintre care amintim: Hoancele Căldărilor, Cheile de la Cerbu, Cheile de sub dealul Jilip, Cheile de la Tăuz. În aceste chei, putem explora zeci de peșteri de mici dimensiuni (sub 500 m).

Valea Ordâncușa

Valea găzduiește unele dintre cele mai impresionante chei din Parcul Natural Apuseni: Cheile Ordâncușei.
Prin Cheile Ordâncușei trece unul dintre numeroasele marcaje turistice care duc la Ghețarul Scărișoara.

Poiana Vărășoaia

Poiana Vărășoaia impresionează cu numeroase doline, unele umplute cu apa din subteran și creând astfel lacuri carstice. Dintre acestea, demn de menționat este Lacul Vărășoaia, alimentat în mod constant pe canale carstice, prin subteran.

Vârful Vărășoaia este cel care domină, de la 1441 m înălțime, întreaga zonă, oferind o priveliște deosebită asupra poienii, precum și asupra Depresiunii Beiușului, Văii Boga, Abruptului Brăiesei, Văii Rea, Vf. Cârligate, Șeii Cumpănățelul, Poienii Cuciulata și Onceasa, Cheilor Someșului, Muntele Măgura Vânătă, Șesul Padiș și Vf. Biserica Moțului, dar și asupra Gropii Ruginoase și a vf. Vârtop și Curcubăta Mare. Oferind o astfel de deschidere, de „cât vezi cu ochii”, Vârful Vărășoaia este unul dintre cele mai deosebite puncte de belvedere din Padiș.

Important: în Poiana Vărășoaia se află Peștera V5, cea mai adâncă peșteră din România ( 642 m adâncime)!

Valea Boga

Valea Boga ne încântă cu sălbatice și spectaculoase chei și cascade, toate aflate în Parcul Natural Apuseni:

Cheile Văii Bulbuci, apreciate pentru sălbăticia și inaccesibilitatea lor, deopotrivă.
Cheile Văii Oșelu, asemănătoare unei pâlnii. În abruptul din Piatra Ciungilor, Valea Oșelu a format și o minunată cascadă!
Cheile Văii Boga, o zonă plină de cascade și abrupturi, lipsită însă de trasee turistice și foarte sălbatică.

Poiana Ponor

Această poiană este recunoscută ca fiind singura polie din România. Ce înseamnă acest lucru? Îndeplinește funcția dublă de alimentare și drenaj subteran pe canale carstice.

Cascada Săritoarea Bohodei

Accesul înspre cascadă se face de pe drumul forestier de pe Valea Aleului.
Cascada are o înălțime de aprox. 80 m!

Poiana Florilor

Poiana Florilor își merită pe deplin numele, devenind un adevărat paradis pe timp de vară, când întreaga zonă prinde culoare și viață. Sute de specii de flori se scaldă aici în soare…
Mai exact, Poiana Florilor nu e doar una, ci reprezintă un grup de poieni, mici „insule” de culoare și miresme îmbietoare, rătăcite în pădurile de fag din zonă.
Atenție: pe alocuri, terenul poate fi destul de mlăștinos (datorită debitului mare cauzat de pâraiele ce traversează partea superioară a poienii).

Pietrele Boghii şi Gardul Boghii

Această zonă este una relevantă din punct de vedere turistic, oferind deosebite priveliști asupra Munților Bihor și Depresiunii Beiușului. Între cele două sectoare, Pietrele Boghii și Gardul Boghii se află un culoar abrupt, plin de grohotișuri.

Datorită accesului ce prezintă dificultate, zona aflată sub abruptul Pietrelor Boghii adăpostește o pădure intactă de foioase. Tot aici, sub Pietrele Boghii, regăsim intrarea în Peștera Șura Boghii.
Un loc ce oferă priveliști și mai spectaculoase este balconul natural aflat deasupra Gardului Boghii.

Piatra Galbenei

Aflată la 1243 m altitudine, Piatra Galbenei, cu latura sa sudică, este un veritabil străjer al Poienii Florilor și al pădurilor de fag din zonă. Priveliștile deosebite pe care le oferă călătorilor însetați de frumos fac din Piatra Galbenei unul dintre cele mai îndrăgite și mai frumoase puncte de belvedere din Parcul Natural Apuseni.

Culmea Cârligate

Culmea Cârligate este un platou foarte abrupt spre sud (zona Padiș) și cu o pantă mai domoală spre Valea Drăganului, în nord. Culmea include: vf. Cârligate (1694 m), vf. Cornu Munților (1652 m), Coasta Brăiesei și Șaua Cumpănățelul.

Apreciată pentru priveliștile pe care le oferă, de pe culme, putem admira Valea Drăganului, Valea Aleului, Depresiunea Beiușului, Valea Someșului, cătune din Măgura Călățele, Mărgău și Beliș Muntele Mare, Platoul Padiș, Valea Galbenă, Groapa Ruginoasă, Muntele Vârtop și VF. Curcubăta Mare (pe care se află releul de televiziune).

Lumea Pierdută

Lumea Pierdută își trage denumirea dintr-un trecut îndepărtat și sălbatic. Mărginită de Pârâul Ursului, Pârâul Sec și culmea dinspre sud a Vf. Gârdișoara, zona este un platiu carstic împădurit. Misterul zonei constă în spectaculoasa rețea subterană de galerii active. Două dintre acestea sunt niște „porți” de intrare în subteran. Avenele verticale spectaculoase de aici sunt printre cele mai mari din patrimoniul carstic românesc:

Avenul Negru ( 79 m pe verticală și o „pâlnie” de coborâre de 50 m diametru)
Avenul Gemănata (64 m pe verticală), cu un pod natural deasupra intrării, ce împarte avenul în două cavități.

Groapa Ruginoasă

Cu un aspect cu totul deosebit, Groapa Ruginoasă este adesea comparată cu o rană în trupul muntelui. Uriașa ravenă are peste 600 m în lățime și peste 100 m adâncime. Cu pereți înclinați și muchii ascuțite, rupturi ruginii și văi strâmte între versanții săi, Groapa Ruginoasă are un aspect de canion, pe fundul torentului. Procesul de eroziune este și astăzi foarte activ, dimensiunile gropii crescând constant. În urmă cu 80 de ani, pe hărțile vremii, locul nu era marcat decât printr-o ravenă foarte mică.

Gheţarul Focul Viu

Peștera Ghețarul Focul Viu adăpostește al treilea cel mai mare bloc de gheață fosilă din țară (după Ghețarul Scărișoara și Avenul Borțig). Peștera este micuță, cu doar două săli. În zilele senine, când soarele pătrunde prin fereastra de mari dimensiuni creată în tavanul primei săli, decorul devine feeric.

Cetăţile Rădesei şi Cheile Someşului Cald

Peștera Cetățile Rădesei se află la obârșia Someșului Cald, fiind într-un stadiu avansat de evoluție. Portalul peșterii are peste 15 m înălțime și o lățime de 7 m. Peștera este formată dintr-o galerie unică, tip tunel, de 212 m lungime. Sălile sunt de mari dimensiuni și au hornuri ce ajung în tavanul peșterii, până la suprafață. Aceste hornuri au creat un fel de „ferestre” prin care lumina pătrunde în peșteră.

Peștera Cetățile Rădesei este amenajată pentru vizitare cu scări de lemn și podețe.

La ieșire din peșteră, ajungi în Poiana Rădesei, unde pârâul Rădesei se unește cu pârâul Feredeului și dau naștere Someșului Cald. Urmând firul apei, Cheile Someșului îți oferă priveliști minunate și puncte de belvedere ce îți taie respirația. În plus, pot fi vizitate Peștera Uscată, Peștera Honu, Peștera Tunelul Mic, zidul de calcal al Cuciulății sau canionul Moloh.

Complexul carstic Cetăţile Ponorului

Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene carstice din România, complexul carstic Cetățile Ponorului este apreciat și recunoscut și la nivel european. Peștera își trage denumirea de la sectorul aflat la suprafața fenomenului carstic: cele trei imense circuri calcaroase (doline).

Cetățile Ponorului este unul dintre cele mai importante obiective turistice din zona Padiș și din Parcul Natural Apuseni, fiind și una dintre cele mai importante peșteri din România!

Cascada Răchiţele

Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei este situată pe Valea Stanciului, în arealul localității Răchițele din comuna Mărgău, județul Cluj.

Este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Căderea de apă este de peste 30 de metri. Pe timp de iarnă peretele stâncos îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport.

Cheile Galbenei

Rezervația naturală Valea Galbenei se află în zona Padiș, fiind inclusă în Parcul Natural Apuseni. Cheile Galbenei, formate de râul cu același nume, pot fi parcurse pe un traseu turistic amenajat. Există porțiuni ce sunt parcurse cu ajutorul cablurilor de oțel și a lanțurilor de sprijin. Astfel, datorită gradului de dificultate, traseul se recomandă doar turiștilor experimentați și cu o condiție fizică bună.

Avenul Borţig

Avenul Borțig adăpostește al doilea bloc de gheață fosilă din țară, ca volum, după Ghețarul Scărișoara. Avenul este unul spectaculos, intrarea având un diametru de 35 m.

Canionul și Cascada Oșelu – refugiu in natura

Pereți de calcar spântecați într-o parte de o tăietură adâncă cu sărituri verticale de zeci de metri peste care se avanta apele pârâului Oșelu. Suntem în fața Cascadei Oșelu, de fapt este o seccesiune de mai multe cascade (7 la număr) ce au tăiat adânc în munte formându-se canionul Oșelu. Canionul Oșelu este situata pe valea Oșelu, într-un cadru natural deosebit de sălbatic și frumos. Parcursul lui necesită cunoștințe tehnice de coborâre pe coardă și echipament folosit pentru parcurgerea canioanelor. Ultima cascadă a fost denumită de exploratorul Czaran Gyula (1847 -1906) – Cascada lui Schmidl în cinstea geografului vienez Adolf Schmidl. Acesta a dedicat un întreg subcapitol descrierii cascadei și a împrejurimilor, în cartea sa “Das Bihar Gebirge” publicată în anul 1863. În trecut, unul din traseele amenajate ale lui Czaran Gyula trecea prin apropierea versanților canionului.

Peștera de la Căput

Ne aflăm în Padiș, pe Valea Izvorul Ursului, într-un cadru natural deosebit, ne scufundam în liniștea cea mai deplina. Valea se îngustează într-o strâmtoare și se curma brusc în fața unui perete de calcar spart de gură triunghiulara a peșteri Căput. Apa (in perioada în care ajunge aici, căci pe timp de seceta râul se pierde înainte sa intre în peștera), se pravaleste sub forma de cascada într-un prim put de 10 m.
Întrarea în peștera se face prin partea din dreapta, urcând o panta ajungem deasupra unui sistem de puțuri adânci. Priveliștea spre intrare este impresionanta datorită cascadei înspumate ce se pravaleste în primul puț, ce face să vibreze întregul tavan de calcar.
Vizita noastră in peșteră se termina aici, doar speologii cu un echipament adecvat pot parcurge toată lungimea peșterii de 1873 m.

Accesibil de pe traseul: Traseul Cabana Padiș – Căput

Piatra Galbenei – Cetatea în stâncă a Padișului

Piatra Galbenei privita din Poiana Florilor în lumina soarelui îți dă impresia că este un zid de cetate, apărând frumusețile platoului Carstic Padiș.

Piatra Galbenei reprezintă unul din cele mai frumoase puncte de belvedere din Munții Apuseni și unul dintre cele mai mari abrupturi ale Munţilor Bihorului. Ajunși la altitudinea de 1234 m, urmărim marginea prăpastiei, spre stânga sau spre dreapt, pentru a cauta un loc ideal de a poposi in iarba cuibarita intre stanci.

Piatra Galbenei ne ofera largi privelisti, iar la picioarele noastre se deschide o prapastie adanca, dincolo de care, inconjurata de intinse paduri de fag se desfasoara ca un ochi Poiana Florilor.
Peste taietura adanca a vaii Galbena, pe care o banuim doar, se ridica contraforturile impadurite ale masivului Tapu. Profilate pe cer se insiruie de la stanga la dreapta varfurile Vartopu, Tapu, Stirbina, Giunșu, iar intr-un plan mai indepartat varful Tătăroaia, cu poiana sa caracteristica.
Insa vederea este atrasa de Groapa Ruginoasă, imensa mancatura de apa deschisa ca o rana rosie in pieptul muntelui Țapu. Ea constituie obârșia Văii Seci, a cărei tăietură adâncă o putem urmări până în valea Galbene.

Peretele alb de stâncă lucește în soare străjuind Poiana Florilor, ca un zid de cetate apărând frumusețile platoului Carstic Padiș.

Liniștea acestui loc, văile prăpăstioase, sălbatice și întunecoase, priveliştile largi și uimitoare oferite de Pietrele Boghii, trezește în sufletul turistului un sentiment de libertate și liniște.

Accesibil de pe traseul: Traseul Circuitul Văii Galbena

Valea Sighiştelului – un paradis sălbatic al peșterilor

Valea Sighiștelului este o vale sălbatică şi spectaculoasă datorită peisajului carstic, care este reprezentat de numeroasele peșteri și de chei sălbatice cu pereți înguști șî înalți. Valea Sighiștelului oferă turistului, peisaje sălbatice, vegetatie bogată, mici căderei de apă, peșteri, chei sălbatice și o gamă diversă de floră și faună specifică Apusenilor. Dealtfel bazinul Sighiştelului se înscrie între cele mai endocarstificate areale din ţara noastră, cu aproximativ 160 de peşteri răspîndite pe numai 15 km2 (peste 10 peşteri/km2 cînd densitatea la nivelului întregului carst al ţării noastre atinge doar 2,3 cavităţi/km2). Numeroasele peșteri care apar pe versați sunt greu accesibile, deoarece drumul de acces (derivațiile) sunt nemarcate, iar cele mai importante dintre peșteri sunt declarate monumente ale naturii, iar unele sunt închise cu porți metalice. Valea Sighiștelului este localizată în partea vestică a Munţilor Bihor, în apropiere de localitatea Cîmpani, satul Sighiștel. Parte cea mai spectaculoasa a văii Sighișteului este spre amonte, deoarece capătă aspect de chei, cu versanți verticali și înalți, iar în unele zone cheile devin foarte înguste și sălbatice. Accesul prin chei este oprit de o săritoare de circa 7m înălțime, care la ape mari se formează o cascadă frumoasă.

Valea Sighiștelului a fost declarată arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt).

Acces de pe traseul: Traseul Câmpani – Calea Fusului

Cascada Bohodei – cea mai mare din Munții Apuseni

Cascada Bohodei este situată în Munții Bihor, pe valea Aleului. Cascada are o înălțime de 80 m, fiind cea mai mare din Munții Apuseni. Caderea apei nu este verticala, ci se prelinge pe stanca inclinata în mai multe trepte. Cadrul natural unde se găsește cascada este unul deosebit de frumos și de sălbatic. Cascada Bohodei este considerată una dintre cele mai frumoase cascade din România.

Acces de pe traseul: Traseul Circuitul Bohodei

Cascada Bulbuci

Cascada Bulbuci se află într-un cadru natural de poveste, pe valea cu același nume, afluent de stânga al Văii Boga. Cascada Bulbuci se poate vizita urmând traseul turistic Triunghi Albastru. Apa cade în două trepte, formând cascade de diferite dimensiuni, lungimea lor totală fiind de 30 de metri, dar ultima treapta este cea mai frumoasă și cea mai înaltă. După aproximativ 10 minute de coborâre mai abruptă prin pădure până la baza unui perete înalt de 20m, situat pe partea stângă, dintrodată un vuiet se aude de la mare departare…ce frumoasă și veselă priveliște ni se deschide, o cădere spectaculoasă de apa de la o înălțime de circa 20 m. Această ultimă treaptă este cea mai spectaculoasă, deoarece se poate intra în spatele perdelei de apă.

Acces de pe traseul: Traseul Boga – Cascada Bulbuci

Izbucul Galbenei – un ochi de apă liniștit

La piciorul unui perete vertical de calcar de câțiva metri inaltime se afla un mic lac liniștit de 6-8 m diametru, este Izbucul Galbenei. La prima vedere am zice că este un lac dacă la dreapta apa nu s-ar prăvăli înspumată într-o cascadă cu debit mare, este singurul indiciu că aici țâșnește de sub pământ un adevărat râu cu debit considerabil. Apa albăstruie-verzui, puțin lăptoasă și foarte rece, ne trădează lungul traseu subteran pe căi necunoscute. De fapt este apa care a intrat în Cetățile Ponorului și care drenează subteran întregul bazin închis Padiș-Cetățile Ponorului. Izbucul Galbenei este o adevărată oază de relaxare din mijlocul pădurii, un loc în care poți să contemplezi. Izbucul Galbenei şi împrejurimile acestuia au fost declarate monument al naturii, iar intregul sector de chei a fost constituit în rezervatie naturală mixtă, aflându-se în custodia Parcului Natural Apuseni (Bleahu, 1976).

Acces de pe traseul: Traseul Circuitul Văii Galbena

Statiuni montane in Muntii Apuseni

Statiunea Arieseni

Trasee montane in Muntii Apuseni: Muntii Metaliferi, Muntii Zarandului, Muntii Trască, Muntele Gaina, Muntele Mare, Muntii Bihor, Muntii Codru-Moma, Parcul National Apuseni

Munții Almaj (sau Almajului) - cel mai înalt vârf, 1.224 m, Vârful Svinecea Mare

Munții Locvei - cel mai înalt vârf, 735 m, Vârful Corhanul Mare

Munții Semenic - cel mai înalt vârf, 1.447 m, Vârful Piatra Goznei

Munții Aninei - cel mai înalt vârf, 1.160 m, Vârful Leordiș

Munții Dognecei - cel mai înalt vârf, 617 m, Vârful Culmea Poeții

Munții Poiana Ruscă - cel mai înalt vârf, 1.382 m, Vârful Padeș

Munții Trascău - cel mai înalt vârf, 1.369 m, Vârful Dambău

Munții Metaliferi - cel mai înalt vârf, 1.437 m, Vârful Poienița

Munții Zarand - cel mai înalt vârf, 836 m, Vârful Drocea

Munții Codru-Moma - cel mai înalt vârf, 1.112 m, Vârful Pleșu

Masivul Găina - cel mai înalt vârf, 1.486 m, Vârful Găina

Munții Bihor - cel mai înalt vârf, 1.849 m, Vârful Curcubăta Mare

Masivul Muntele Mare - cel mai înalt vârf, 1.826 m, Vârful Muntele Mare

Munții Gilău - cel mai înalt vârf, 1.475 m, Vârful Chicera Comării

Masivul Vlădeasa - cel mai înalt vârf, 1.836 m, Vârful Vlădeasa

Munții Pădurea Craiului - cel mai înalt vârf, 1.027 m, Vârful Hodrâncușa

Munții Meseș - cel mai înalt vârf, 996 m, Vârful Măgura Priei

Munții Plopiș (sau Munții Șes) - cel mai înalt vârf, 918 m, Vârful Măgura Mare )

Râuri. Munții Apuseni sunt traversați de mai multe râuri, existând și o serie de lacuri formate. Printre cele mai importante se află: Râul Someșul Mic, Râul Crișul Repede, Râul Crișul Alb și Râul Crișul Negru, Râul Barcău, Râul Arieș, Râul Ampoi, Lacurile carstice Vărăsoaia și Ighiu, Lacul Fântânele, Lacul Tarnița

foto: Dana Tisu

Turism montan in Muntii Retezat si Parcul Natural Retezat

foto: Dana Tisu

Munti. Varful Retezat, 2482 metri, Varful Peleaga, 2508 metri (al șaptelea vârf muntos din România), Varful Bucura, 2433 metri, Vf. Lolaia, 2180 metri, Vf. Papusa, 2.504 metri, Vf. Judele, Vf Slaveiu 2432 metri, Vf. Valea Rea, 2311 metri, Vf. Țapului 2378 metri.

Lacuri. Majoritatea lacurilor din Munții Retezat sunt de origine glaciară și sunt răspândite pe cele aproape 40.000 de hectare ale Parcului Național Retezat din județul Hunedoara. Printre ele sunt 40 de lacuri mari și mijlocii și 18 lacuri mărunte, toate permanente. Dintre acestea cele mai importante din punct de vedere turistic sunt:

· Lacul Ana

Lacul Ana MunÈ›ii Retezat

· Lacul Bucura

^{https://www.deviantart.com/fichim/art/Lacul-Bucura-331496769}

· Lacul Ciumfu Mare si Lacul Ciumfu Mic

^{https://morbidangeldyana.wordpress.com/tag/varful-ciumfu-mare/}

· Lacul Florica

Lacul Florica MunÈ›ii Retezat ^{© foto: Stefan Hutu}

· Lacul Galeșul

Cabana Pietrele - L. GaleÅŸ - Vf. Mare | Muntii Nostri ^{https://muntii-nostri.ro/ro/routeinfo/cabana-pietrele-l-gales-vf-mare}

· Lacul Lia

Lacul Lia MunÈ›ii Retezat ^{Foto: www.locuridinromania.ro}

· Lacul Peleaga

Lacul Peleaga, Muntii Retezat, Foto: Ambrus Tibor

^{https://www.welcometoromania.ro/Retezat/Retezat_Lacul_Peleaga_r.htm}

· Lacul Pietrele

Lacul Pietrele, o minune a naturii care pare desprinsÄƒ din poveÅŸti, Ã®n Parcul NaÅ£ional Retezat. Cum poÈ›i ajunge acolo FOTO ^{foto www.pressalert.ro}

· Lacul Stânișoara

^{© photo by Eduard Moise}

· Lacul Ștevia

Lacul Stevia MunÈ›ii Retezat ^{Foto:
Munții Carpați}

· Lacul Tăul Porții

Lacul TÄƒul PorÈ›ii MunÈ›ii Retezat

· Lacul Viorica

Lacul Viorica MunÈ›ii Retezat ^{Foto: Dula Dragoș}

· Lacul Zănoaga Mare

Statiuni montane in Muntii Retezat

Statiunea Straja

foto: Dana Tisu

foto: Dana Tisu

foto: Dana Tisu

foto: Dana Tisu

Statiunea Parâng

foto: Dana Tisu

Statiunea Râușor

foto: Dana Tisu, Rausor 1987, mentiune concurs ski

Trasee montane in Muntii Retezat si Parcul Natural Retezat (judetul Hunedoara)^{http://www.emunte.ro/trasee-montane-in-retezat/}^:

foto: Dana Tisu

foto: Dana Tisu

foto: Dana Tisu

foto: Dana Tisu

foto: Dana Tisu

foto: Dana Tisu

foto: Dana Tisu

1. Gara Pui – Comuna Rîul Bărbat – Comuna Hobița – Cabana Baleia, 1450 m – Cleanțul Cozmei, 1862 m – Stîna din Rîu, 1563 m – sub vf. Custura, 2463 m – Șaua Plaiului Mic, 1879 m – vf. Dragșanul, 2080 m – sub vf. Albele, 2013 m – sub piatra Iorgovanului, 1997 m

Marcaj: triunghi albastru —>

Durata: 18 – 21 ore

Este un traseu care se parcurge în două etape și necesită o bună condiție fizică. În timpul iernii se poate ajunge până la cabana Baleia, iar cu schiurile se poate merge până la Stâna din Râu.

2. Gara Băiești – Halta Ohaba de sub Piatră – Comuna Sălașul de Sus – Comuna Nucșoara – Poiana Cîrnic – Cabana Pietrele, 1475 m – Valea Pietrele – Curmătura Bucurei, 2206 m – Lacul Bucura, 2040 m

Marcaj: bandă albastră —>

Durata: 10 – 12 ore

Până la Cîrnic se poate ajunge cu mașina. Iarna se poate ajunge până la cabana Pietrele. În continuare, traseel se adresează schiorilor antrenați.

3. Cabana Pietrele, 1475 m – Lacul Galeșul, 1950 m – Șaua Vîrfului Mare, 2301 m – Cleanțul Cozmei, 1862 m – Cabana Baleia, 1450 m

Marcaj: triunghi roșu —>

Durata: 10 – 12 ore

Traseul este dificil, deoarece este deosebit de lung, iar de la lacul Galeșul lipsește apa. Nu este indicat pe timp de iarnă.

4. Cabana Pietrele, 1475 m – Valea Stînișoarei – Șaua Retezatului, 2551 m – vf. Retezat, 2485 m

Marcaj: triunghi albastru —>

Durata: 5 ore

Turiștii se vor confrunta cu un urcuș continuu, iar traseul nu este accesibil pe timpul iernii.

5. Cabana Gura Apei, 998 m – Lunca Berhindei, 1127 m – Gura Bucurei, 1580 m – Șaua Plaiului Mic, 1879 m – Cabana Buta, 1580 m

Marcaj: punct albastru —>

Durata: 9 ore

Traseul nu este practicabil pe timpul iernii decît pentru schiorii foarte bine antrenați.

6. Cabana Gura Apei, 998 m – Lunca Berhinei, 1127 m – Crucea Trăsnitului, 2076 m – Lacul Bucura, 2040 m

Marcaj: punct galben —>

Durata: 9 ore

Traseul nu este accesibil iarna, însă se pot face drumeții cu schiurile în susul vaii Lapușnicul Mare.

7. Cabana Pietrele – cabana Gențiana – Bordul Tomii – Lacul Pietrele – Șaua Bucura – Lacul Bucura – Poiana Pelegii

Marcaj: bandă albastră —>

Durata: 5,5 ore

8. Cabana Pietrele – Lacul Galeșu

Marcaj: triunghi roșu —>

Durata: o oră

9. Cabana Pietrele – Tăurile din Valea Rea

Marcaj: triunghi galben —>

Durata: 4 ore

10. Cabana Pietrele – Valea Stânișoara – Lacul Stânișoara – Șaua Retezat – Vârful Retezat

Marcaj: triunghi albastru —>

Durata: 4 ore

11. Pietrele – Culmea Lolaia – Vârful Retezat

Marcaj: bandă galbenă —>

Durata: 4 ore.

12. Lacul Bucura – refugiul salvamont – Căldarea Berbecilor – Vârful Peleaga

Marcaj: cruce galbenă —>

Durata: 2,5 ore

13. Lacul Bucura – Tăul Porții – Lacul Agățat – Vârful Judele Mic – Vârful Judele Mare – Șaua Bîrlea – Muntele Șesele Mari – Lacul Zănoaga Mare

Marcaj: punct roșu —>

Durata: 5,5 – 5 ore.

14. Râușor – drum forestier – Lunca Valereasca – stâna Valereasca – Șaua Muncel – Vârful Retezat

Marcaj: triunghi roșu —>

Durata: 6 ore

15. Râușor – Vârful La Toacă – Pârâul Toaca – refugiul Condorul – Lacul Ștevia

Marcaj: punct roșu —>

Durata: 3 ore.

16. Râușor – Culmea Lolaia – Șaua Ciurila – valea Stânișoara – cabana Pietrele

Marcaj: cruce albastră —>

Durata: 3,5 – 4 ore

17. Câmpul lui Neag – Gura Butei – Cîmpul Mielului – Adăpostul Câmpușel, 1150 m – Cheia Scocului, 1185 m – sub Piatra Iorgovanului, la 1997 m

Marcaj: triunghi roșu —>

Durata: 8 – 9 ore

Pînă la Buta se merge pe șosea. Pe timp de iarnă, traseul este accesibil numai până la adăpostul Câmpușel.

18. Câmpul lui Neag – Gura Butei – Cheia Butei, 1049 m – Cabana Buta, 1580 m – Șaua Plaiului Mic, 1879 m – Lacul Bucura, 2040 m

Marcaj: cruce roșie —>

Durata: 10 ore

Se poate ajunge cu mașina până la Cheia Butei, iar pe timp de iarnă se poate ajunge până la cabana Buta.

19. Comuna Uricani – Șaua Tulișa, 1544 m – Vârful Făgețel, 1591 m – Vârful Pilugul Mic, 1532 m – Vârful Pilugul Mare, 1755 m – Vârful Lazărului, 2283 m – Vârful Gruniul, 2302 m – Vârful Custura, 2463 m – Vârful Păpușa, 2502 m – Vârful Peleaga, 2509 m – Lacul Bucura, 2040

Marcaj: cruce galbenă —>

Durata: 14 – 16 ore

Traseu este lung și dificil, fără adăposturi. De aceea, nu este indicat pe timpul iernii.

20. Cabana Gura Zlata – sub Vârful Cioaca, 1453 m – platoul Zănoagei, 1709 m – Lacul Zănoaga, 1973 m – Cota 1699 m – Cota 2052 m – Dosul Slăveiului, 2346 m – Lacul Bucura, 2040 m

Marcaj: triunghi roșu —>

Durata: 9 – 10 ore

Traseul este dificil și traversează două dintre culmile înalte ale masivului. Nu este recomandat pe timpul iernii.

21. Cabana Gura Zlata – Cabana Gura Apei, 998 m – Vârful Zlata, 2140 m – Lacul Zănoaga, 1973 m – Cota 1699 – Cota 2052 m – Dosul Slăveiului, 2346 m – Lacul Bucura

Marcaj: cruce albastră —>

Durata: 12 – 13 ore

Pe timpul iernii se poate ajunge până la cabana Gura Apei.

22. Cabana Baleia, 1450 m – Cleanțul Cozmei, 1862 m – Șaua Vîrfului Mare, 2301 m – Vârful Păpușa, 2502 m – Vârful Peleaga, 2509 m – Curmătura Bucurei, 2206 m – Vârful Bucura, 2436 m – Șaua Retezatului, 2251 m – Vârful Retezat, 2485 m

Marcaj: bandă roșie —>

Durata: 14 – 16 ore

Traseul este foarte lung, are mari diferențe de nivel, iar apa lipsește. În plus, nu este accesibil pe timpul iernii.

23. Șaua Retezatului, 2251 m – Poarta Bucurei, 2261 m – Lacul Agățat, 2136 m – Lacul Bucura, 2040 m

Marcaj: bandă galbenă —>

Durata: 4 ore

Traseul străbate o zonă de morene glaciare, cu steiuri mari și nu este indicat ca drum de iarnă.

24. Gara Sarmisegetuza – Comuna Clopotiva – Cantonul Silvic, Casa Verde – Cabana Gura Zlata, 766 m

Marcaj: bandă roșie —>

Durata: 6 – 7 ore.

Traseul urmărește șoseaua și accesibil cu mașina. De asemenea, pe timpul iernii poate fi parcurs cu schiurile.

25. Lacul Zănoaga, 1973 m – vf. Șeselor, 2323 m – vf. Judele, 2388 m – Lacul Bucura, 2040 m

Marcaj: punct roșu —>

Durata: 4 ore

Traseul nu este accesibil pe timpul iernii.

26. Cabana Gura Apei, 998 m – Caransebeș

Marcaj: bandă roșie —>

Durata: 22 – 24 ore

Este un traseu de legătură între munții Retezatului, muntele Țarcu și refugiul Ciuntu.

27. Drumul Galeșului – Tăul dintre Brazi – Valea Galeț

Marcaj: punct roșu —>

Durata: 1,5 ore

28. Cabana Baleia – Muntele Cozma – Șaua Gorovii – Culmea Lăncița – Șaua Vârful Mare

Marcaj: bandă roșie —>

Durata: 5 ore

29. Cabana Baleia – Muntele Cozma – Șaua Gorovii – stînele din Râu – Cascadele Ciumfu – Șaua Custura – Șaua Plaiul Mic

Marcaj: triunghi albastru —>

Durata: 8,5 ore

30. Cabana Baleia – Muntele Cozma – Șaua Gorovii – Culmea Lăncița – Șaua Vârful Mare – Lacul Galeș

Marcaj: triunghi roșu —>

Durata: 6 ore

31. Cabana Buta – Șaua Plaiul Mic – Poiana Pelegii

Marcaj: cruce roșie —>

Durata: 2 ore

32. Gura Zlata – Valea Zlata – Valea Radeșul Mare – Cioaca Porumbelului – Platoul Aradeș- Zlata – Lacul Zănoaga Mare – Valea Zănoaga – Crucea Trăsnitului – La Clince – Coada Slăveiului – Lacul Ana – Lacul Bucura

Marcaj: triunghi roșu —>

Durata: 8 ore.

33. Barajul Gura Apelor – Vârful Zlata – Lacul Zănoaga Mare – Valea Zănoaga – Crucea Trăsnitului – La Clince – Coada Slăveiului – Lacul Ana – Lacul Bucura

Marcaj: cruce albastră —>

Durata: 8 ore

34. Valea Lăpușniculu Mare – Valea Berhina – Cracul Slăvei – Crucea Trăsnitului – La Clince – Coada Slăveiului – Lacul Ana – Lacul Bucura

Marcaj: punct albastru —> apoi punct galben —>

Durata: 8 – 9 ore.

35. Stâna din Râu – Tăul Țapului

Marcaj: punct roșu, fără fond alb

Durata: 1,5 ore

Faceți căutări pe acest blog

Țebea - pământ binecuvântat Legământ sacru intre spiritualitate, istorie și natură

NATURA

Șesul Padiș & Cabana Padiș

Peștera Urșilor

Peștera Ghețarul Scărișoara

Măgura Vânătă

Ghețarul de la Vârtop

Valea Sighiștelului

Valea Gârda Seacă

Valea Ordâncușa

Poiana Vărășoaia

Valea Boga

Poiana Ponor

Cascada Săritoarea Bohodei

Poiana Florilor

Pietrele Boghii şi Gardul Boghii

Piatra Galbenei

Culmea Cârligate

Lumea Pierdută

Groapa Ruginoasă

Gheţarul Focul Viu

Cetăţile Rădesei şi Cheile Someşului Cald

Cascada Răchiţele

Cheile Galbenei

Avenul Borţig

Canionul și Cascada Oșelu – refugiu in natura

Peștera de la Căput

Piatra Galbenei – Cetatea în stâncă a Padișului

Valea Sighiştelului – un paradis sălbatic al peșterilor

Cascada Bohodei – cea mai mare din Munții Apuseni

Statiuni montane in Muntii Retezat

Statiunea Straja

Statiunea Parâng

Statiunea Râușor